Localitati Arges
Arges
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Arges

Informaţii generale

Aşezare
În partea central-sudică a României, în bazinul Argeşului superior.

Vecini
La nord: Judeţele Sibiu şi Braşov, la sud: Judeţul Teleorman, la est: Judeţul Dâmboviţa, la vest: Judeţele Vâlcea şi Olt.

Suprafaţă
6.826 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie
678.000 locuitori.

Oraşe
Piteşti, reşedinţă de judeţ, cu 185.000 locuitori, citadelă industrială, numele său devenind sinonim cu autoturismul Dacia, primul de acest fel fabricat în România. Alte oraşe: Câmpulung (cu frumuseţi istorice şi naturale, atestat documentar în 1300, deci cel mai vechi oraş din Muntenia, fostă capitală a statului feudal independent Ţara Românească, în 1330, şi locul unde în 1521 se atesta primul document scris în limba română-“Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung” către Hans Benkner, judele Braşovului), Colibaşi (Mioveni), Costeşti, Curtea de Argeş (capitală a Ţării Româneşti în vremea lui Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân, păstrătoare a mănăstirii construită de Neagoe Basarab), Topoloveni.

Relieful
Desfăşurat divers de la nord la sud, se prezintă ca un amfiteatru natural, cuprinzând o succesiune de trei trepte caracteristice: Câmpia Găvanu-Burdea (150 m), Podişul (cu înălţimi de 800 m) şi Subcarpaţii Getici (cu podgorii şi livezi, cu muscele ce depăşesc 1.000 m altitudine), Munţii Făgăraş (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m - cea mai mare înălţime din ţară şi vf. Negoiu de 2.535 m, Masivele Iezer-Păpuşa, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucăr-Bran).

Clima
Este temperat-continentală, cu diferenţe în funcţie de unitatea de relief, cu temperaturile aerului variabile, cu 170 zile fără îngheţ, cu precipitaţii repartizate neuniform, cu vânturi din vest şi nord-vest sau din sud, sud-est.

Cursurile de apă
Reprezentate de principalul colector hidrografic Argeşul cu afluenţii săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Bratia, Bughea, Râncaciov, Cârcinov, iar în zona deluroasă îşi au obârşia şi râurile: Vedea, Cotmeana, Teleorman, Neajlov.

Atracţii turistice

Munţi
Munţii Piatra Craiului, o înaltă şi subţire lamă de calcare, aparţin judeţului Argeş prin partea lor sudică. Rai al alpinismului, masivul oferă turiştilor trasee în lungul şi de-a curmezişul abrupturilor sau pe cunoscuta creastă îngustă. Această zonă beneficiază de o vegetaţie diversă şi bogată, deţinând unele rarităţi precum: garofiţa Pietrei Craiului, floarea de colţ, sângele voinicului. Ca urmare, o parte din aceşti munţi a fost declarată rezervaţie naturală. Munţii Făgăraş, cea mai semeaţă creastă montană din tot lanţul Carpaţilor României, cu cele mai mari înălţimi din ţara noastră (vf. Moldoveanu - 2.544 m şi vf. Negoiu - 2.535 m). Prezenţa acestor altitudini l-a determinat pe geograful francez Em. De Martonne să numească Meridionalii „Alpii Transilvaniei”. Apele curgătoare, bogate şi numeroase, pornesc vijelios din izvoare de mare altitudine sau din lacuri glaciare, ferestruind văi adânci pe care se află numeroase cascade şi repezişuri. Sunt străbătuţi de şoseaua Transfăgărăşanului situată la cea mai înaltă cotă de traversare a Carpaţilor (2.055 m), străpungând un tunel de 845 m. O mare parte din lungimea acestei şosele se desfăşoară în zona de gol alpin, oferind o panoramă mirifică. Munţii Iezer-Păpuşa domină spre sud, prin vârfurile lor, cel mai important fiind Iezerul Mare de 2.462 m, depresiunea subcarpatică a Câmpulungului. Prezenţa reliefului specific, cu culoare de avalanşe, circuri şi văi glaciare, grohotişuri, torenţi de pietre, praguri glaciare, fac din acest masiv un punct de atracţie pentru numeroşi turişti. Datorită valoroaselor sale particularităţi a fost înfiinţată rezervaţia Iezer.

Văi şi chei
Valea şi Cheile Dâmboviţei determină în parte peisajul pitoresc al zonei Rucăr -Dâmbovicioara, şi răzbate prin şiruri succesive de chei, şuvoaiele neastâmpă rate ale văii dăltuie pereţii verticali. Vegetaţia bogată, apele sclipitoare şi reci, faptul că o parte din chei (de la Cetăţeni) au fost declarate rezervaţie natural, Peştera Dâmbovicioarei (la 30 Km de Câmpulung, uşor accesibilă) amplifică emoţiile unei călătorii pe această vale. Alte văi şi chei: Valea Vâlsanului, rezervaţie faunistică, cu cel mai rar peşte din ţara noastră: aspretele, Cheile Argeşului, Valea şi Cheile Topologului.

Lacuri
Lacul Vidraru, lac de acumulare, zăgăzuit de impresionantul baraj ce aparţine hidrocentralei de pe Argeş („cetatea de lumină”), situat între zidurile de piatră ale cheilor (166 m înălţime). Aval de Vidraru a fost construită o salbă de lacuri, însoţite de mici hidrocentrale: Oneşti, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Bascov, Ştefăneşti.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Albeşti (la 9 km nord-vest de Câmpulung), se află două rezervaţii geologice: una reprezentată de granitul de Albeşti (blocuri de granit de diferite dimensiuni), folosit şi la construcţia Arcului de Triumf din Bucureşti, sau a mănăstirii Curtea de Argeş, iar cealaltă cuprinde calcarele de Albeşti. Mihăileşti (la 21 km sud de Câmpulung), rezervaţie forestieră cu specii forestiere autohtone şi exotice (bradul de Caucaz, Douglas, arborele vieţii, ienupăr de Virginia, ulmul de Turkestan, arborele cu lalele) care impresionează prin înălţimi şi diameter. Suslăneşti (la 6 km de Câmpulung), rezervaţie paleontologică de renume internaţional unde s-au descoperit peşti fosili mumificaţi şi unele specii de arbori care s-au imprimat pe şisturi bituminoase. Negraşi, rezervaţie botanică, cu poiană de narcise înflorite din mai până în iunie.

Staţiuni turistice
Bădeşti (170 m altitudine, la 60 km de Piteşti), staţiune balnoeclimaterică permanentă, care se mândreşte cu o aparatură de tratament modernă: băi calde cu apă minerală, bazine cu apă minerală termală (cu posibilităţi de kinetoterapie), instalaţii pentru electroterapie. Căile de acces sunt: feroviare – gara Stolnici, pe linia Bucureşti - Piteşti - Piatra Olt, rutiere - DN 65 (E 94) de la Bucureşti sau Piteşti. Brădetu (628 m altitudine, la 28 km de Curtea de Argeş şi la 58 km de Piteşti), staţiune balneoclimaterică de interes local, cu un climat de depresiune intradeluroasă, vara simţindu-se briza de munte.

Vestigii istorice
Castrul de la Jidava, (la 4 km de Câmpulung), castru roman puternic din timpul lui Commodus şi Septimus Severus (193 - 211), 10.000 m2, unul dintre cele mai bine păstrate din ţara noastră. Curtea Domnească de la Curtea de Argeş, monument istoric (sec. XIII), astăzi ruine. A fost prima reşedinţă a domnitorilor Ţării Româneşti şi păstrează tradiţia arhitecturii populare, fiind construită din pietre de râu. Cetatea Poienari (la 2 km de Căpăţânenii Pământeni, pe DN 7C), construită pe muntele Cetăţuia de către Vlad Ţepeş (sec. XIV). Cetatea geto-dacică Cetăţeni, (la 26 km de Câmpulung), a jucat un rol de seamă în formarea primului stat dac condus de Burebista (sec. III î.Hr.). Alte vestigii istorice: Cetatea lui Negru Vodă de la Cetăţeni.

Edificii religioase
Mănăstirea Curtea de Argeş (la 150 km de Bucureşti şi la 38 km nord-vest de Piteşti), o adevărată bijuterie arheologică, înălţată „Pe Argeş în jos, pe un mal frumos”, reprezintă cel mai interesant monument pe care l-a lăsat veacul XVI în Ţara Românească, renumit în toată România şi în străinătate. Este o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1517) care surprinde prin bogăţia, fastul, ciudăţenia şi strălucirile ei. În apropiere se află Fântâna meşterului Manole, pe locul unde se zice că ar fi căzut cel care a construit mănăstirea, meşterul Manole. Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung, zidită după tradiţie, de Radu Negru Voievod (1215) rezidită de întemeietorul statului independent al Ţării Româneşti, Basarab Voievod şi terminată de fiul său, Nicolae Alexandru Basarab (1352 - 1364) al cărui mormânt se află aici. Mănăstirea Cotmeana de la Cotmeana (la 30 km de Rm. Vâlcea şi la 32 km de Piteşti), începută în timpul lui Radu I (1377 - 1383), are o bogată ornamentaţie. Alte edificii religioase: Biserica Domnească din Piteşti, înălţată de Constantin Şerban Basarab şi soţia sa, Doamna Bălaşa (1656), Biserica Bărăţia din Câmpulung (sec. XIV), Biserica Domnească din Câmpulung, înălţată de domnitorul Petru Şchiopul şi Doamna Chiajna (1567), Biserica Subeşti din Câmpulung (1551), Biserica Olari de la Curtea de Argeş (sec. XIV), Biserica Rupestră de la Jgheaburi (sec. XIII - XIV), Biserica Nămăieşti, săpată aproape în întregime în gresia dealului (1545), Mănăstirea Aninoasa de la Aninoasa, ridicată în timpul domniei lui Vlad Ţepeş, Mănăstirea Tutana de la Tutana (la 20 km de Curtea de Argeş), din 1577, Mănăstirea Valea de la Valea Mănăstirii (1508 - 1510), Mănăstirea Ciocanul de la Bughea de Jos (sec. XVII), Mănăstirea Vieroşi de la Vieroşi (la 7 km de Făgetu), din 1573 - 1575, Schitul Trivale din Piteşti (1699).

Edificii culturale
Complexul muzeal Goleşti de la Goleşti (la 9 km de Piteşti, pe DN 7), are ca nucleu conacul construit în 1640. Boierii Goleşti au foşti participanti la revoluţia din 1848 şi iniţiatori ai unor acţiuni culturale înaintate. În conac s-au amenajat: secţia memorială a familiei Golescu, secţia istorică cu documente privind mişcarea din 1821 organizată şi condusă de Tudor Vladimirescu, secţia de etnografie şi artă populară. De asemenea, complexul muzeal include o biserică (frumos decorată, construită în 1646 unde sunt înmormântaţi Goleştii) şi o „baie turcească”, realizată între 1748 - 1807 (singura construcţie de acest fel din ţară, păstrată integral). Muzeul pomiculturii şi viticulturii din Goleşti, lângă complexul muzeal Goleşti, amenajat în aer liber, pe 12 ha, prezintă 150 de construcţii gospodării ce constitue o sinteză a îndeletnicirilor argeşene. Casa memorială a poetului George Topârceanu de la Nămăieşti, la 6 km de Câmpulung, pe DN 73, expune obiecte şi documente ce ilustrează viaţa şi activitatea scriitorului. Casa memorială a marelui romancier Liviu Rebreanu de la Valea Mare, (la 4 km de Piteşti pe DN 7).

Monumente şi statui
Monumentul eroilor de la Mateiaş (la 11 km de Câmpulung pe DN 73), este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar (având o formulă expoziţională unică în România, redând în manieră specifică luptele purtate în ţara noastră la sfârşitul anului 1916), un basorelief cu o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără veşnică în amintirea celor care s-au jertfit pentru făurirea unităţii naţionale. Alte monumente şi statui: Monumentul 1907 de la Piteşti, ridicat în faţa Muzeului Judeţean, Poarta eroilor argeşeni de la Piteşti, ridicat în amintirea celor care şi-au dat viaţa în Războiul de Independenţă din 1877, Statuia lui Nicolae Bălcescu de la Piteşti.

Etnografie

Dragoslavele, un adevărat muzeu în aer liber al arhitecturii populare muscelene, caracterizată prin simplitatea formelor, acurateţea volumelor şi a unităţii de compoziţie; Lereşti (la 8 km de Câmpulung pe DN 734 spre nord), sat turistic, centru de ţesături populare şi case în stil muscelean, frumos ornamentate, cu stâlpii pridvoarelor din calcar de Albeşti. Muşăteşti (13 km de Curtea de Argeş, pe DN 73 C spre est), centru de ceramică roşie smălţuită şi nesmălţuită, centru de etnografie. Topoloveni (la 20 km de Piteşti pe DN 7 spre est), centru de artizanat de veche tradiţie (ţesături, cusături, ceramică).
Cauta in Arges
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Invatamant
Universitatea Pitesti
Universitatea Constantin Brancoveanu
Universitatea Spiru Haret Colegiul Universitar Pedagogic
Universitatea Negru Voda
Scoala Cu Clasele I-VIII
Scoala Generala
Scoala Generala Racovita De Jos
Banci
Banca Romana Pentru Dezvoltare Sa Agentia Topoloveni
Banc Post Sa
Banca Comerciala Romana Sa Filiala Campulung
Bancilescu
Raiffeisen Bank Sa Filiala Campulung
Banc Post Sa Agentia Curtea De Arges
Banca Comerciala Romana
Spitale
Spitalul Judetean Arges
Spitalul De Recuperare
Spitalul Judetean Arges
Spitalul Judetean Arges Oftalmologie
Spitalul Militar De Urgenta Pitesti Sectia Orl
Spitalul Orasenesc
Spitalul Pneumoftiziologie
Lista strazi
uvw
xyz
#ab
cde
fgh
ijk
lmn
Restaurante
Capra Neagra
Ariel
Athina
Alvileti - Arges
Ambasador
Cina Fortuna
Conti Club

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În partea central-sudică a României, în bazinul Argeşului superior.

Vecini
La nord: Judeţele Sibiu şi Braşov, la sud: Judeţul Teleorman, la est: Judeţul Dâmboviţa, la vest: Judeţele Vâlcea şi Olt.

Suprafaţă
6.826 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie
678.000 locuitori.

Oraşe
Piteşti, reşedinţă de judeţ, cu 185.000 locuitori, citadelă industrială, numele său devenind sinonim cu autoturismul Dacia, primul de acest fel fabricat în România. Alte oraşe: Câmpulung (cu frumuseţi istorice şi naturale, atestat documentar în 1300, deci cel mai.. citeste mai mult